Această afirmație – că aproximativ 90% din gândurile noastre sunt subconștiente – circulă frecvent în discursurile spirituale, neuropsihologice și dezvoltare personală, însă ea merită nuanțată, privită cu discernământ și inserată într-un cadru mai complex de înțelegere.
Este adevărat că mintea subconștientă guvernează o mare parte din viața noastră interioară, însă a o reduce la un procent fix precum 90% înseamnă a simplifica o realitate mult mai stratificată, în care automatismele, tiparele învățate, traumele nerezolvate și codurile ancestrale interacționează subtil pentru a contura ceea ce credem că gândim „conștient”.
Ce înseamnă, de fapt, că „gândurile sunt subconștiente”?
În psihologie, termenul „subconștient” se referă la acea parte a minții care operează în afara câmpului atenției directe: acolo unde locuiesc convingerile formate în copilărie, mecanismele de apărare (precum negarea sau refularea), memoria implicită și modelele relaționale internalizate.
Neurologic, mare parte din procesele noastre cognitive sunt într-adevăr automate. Creierul folosește rute deja cunoscute (prin neuroplasticitate) pentru a economisi energie. Gândurile pe care le avem zi de zi sunt adesea repetiții ale acelorași idei, frici, comparații sau dorințe, activate de stimuli inconștienți. Studii din neuroștiință cognitivă (vezi Bargh & Morsella, 2008) sugerează că marea majoritate a deciziilor și reacțiilor noastre sunt inițiate automat, înainte ca „voința” conștientă să le poată intercepta.
Gândim sau suntem gândiți?
Aceasta este întrebarea esențială. În tradițiile spirituale, de la misticii sufi până la gnostici, apare ideea că gândurile nu sunt ale noastre, ci mai curând fluxuri de informație din câmpul colectiv sau dintr-un strat arhetipal, pe care mintea noastră le „tunează” în funcție de propria frecvență interioară.
În constelațiile karmice, vedem adesea cum o persoană poartă gânduri care nu-i aparțin: gânduri de abandon, de vinovăție sau de autolimitare transmise energetic de la o figură parentală sau de la o traumă de clan. Acestea se infiltrează subtil în minte, ca memorie celulară și rețea informațională subconștientă, generând idei repetitive, sabotoare, pe care individul le confundă cu ale sale.
Deci… 90%?
Este o metaforă utilă, dar nu un adevăr absolut. Mai corect ar fi să spunem că marea majoritate a conținutului mental activ într-o zi obișnuită este reciclat și automatizat, provenind din niveluri subconștiente sau chiar inconștiente. Proporția exactă variază, dar ceea ce contează cu adevărat este măsura în care devenim conștienți de aceste fluxuri și le putem dezlega.
Cheia: Observatorul Interior
Accesarea unei stări de conștiință martor, prin practici precum meditația, dezlegările energetice, lucrul cu oglinda sau scrierea intuitivă, permite o reprogramare a gândirii automate. Aici intervine alchimia interioară: transmutarea gândurilor subconștiente în intenții conștiente, ca o formă de grațiere mentală. Contractele de suflet devin vizibile. Codurile karmice se rescriu. Și vocea Sinelui autentic începe să prindă contur, în locul ecourilor moștenite.
În concluzie, nu este vorba despre cât la sută din gânduri sunt subconștiente, ci cât la sută din noi este prezent în gândurile pe care le avem. Și acesta este, poate, cel mai important salt: de la a fi gândit, la a fi treaz.
✴︎ Cu Grație,
Adrian Băjenaru Constantine
Karmic Energy Healer, Qibbala Creator, Author.
📚 Referințe:
- Bargh, J. A., & Morsella, E. (2008). The unconscious mind. Perspectives on Psychological Science, 3(1), 73–79. https://doi.org/10.1111/j.1745-6916.2008.00064.x